Aurul ca investiție: fizic sau ETF? Ce să alegi ca începător
De ce se uită lumea la aur în 2024?
Aurul există ca rezervă de valoare de mii de ani. Când inflația crește, când leul se depreciază față de euro sau când piețele bursiere scad brusc, mulți investitori se întorc spre aur ca un „port sigur". Nu e o coincidență că Banca Națională a României (BNR) deține rezerve proprii de aur — aproximativ 103 tone, parte stocată chiar la Londra.
Dar cum poate un român obișnuit să investească în aur? Există două căi principale: aur fizic (lingouri sau monede) și ETF-uri pe aur (fonduri tranzacționate la bursă). Fiecare vine cu avantaje, dezavantaje și costuri diferite.
Varianta 1: Aurul fizic
Aurul fizic înseamnă că deții metal prețios real — o monedă sau un lingou pe care îl poți ține în mână.
De unde îl cumperi în România?
- Bănci comerciale — BCR, BRD, Raiffeisen și altele vând lingouri și monede de aur certificate. Prețul variază zilnic în funcție de cotația internațională (exprimată în dolari pe uncie troy).
- Monetăria Statului — emite monede comemorative din aur, uneori cu valoare numismatică suplimentară.
- Case de schimb specializate și dealeri acreditați — verifică întotdeauna că sunt autorizați.
TVA la aurul de investiție
Aurul de investiție — lingourile cu puritate de minimum 995 la mie și monedele eligibile — este scutit de TVA în România și în întreaga Uniune Europeană. Această scutire se aplică la cumpărarea de la bănci sau dealeri autorizați. Verifică întotdeauna că produsul respectă criteriile de aur de investiție, deoarece monedele numismatice sau obiectele de artă din aur pot fi supuse TVA.
Costuri reale — un exemplu orientativ
Să zicem că vrei să cumperi un lingou de 10 grame. La un preț de piață de aproximativ 280 lei/gram (valoare orientativă, prețul fluctuează), lingoul valorează în jur de 2.800 lei. Băncile adaugă un comision de vânzare de 3–8%, deci plătești efectiv 2.880–3.024 lei. La revânzare, banca cumpără cu un discount față de prețul pieței, deci spread-ul dus-întors poate fi 10–15%.
Unde îl păstrezi?
- Acasă — risc de furt, necesită seif și eventual asigurare.
- Seif bancar (custodie) — costă între 50–200 lei/an în funcție de bancă și dimensiunea cutiei.
Avantaje
- Îl deții fizic — nu depinzi de nicio instituție financiară.
- Nu există risc de contrapartidă (dacă brokerul sau fondul dă faliment, aurul tău rămâne al tău).
- Psihologic reconfortant pentru mulți investitori.
Dezavantaje
- Spread mare la cumpărare-vânzare.
- Costuri de depozitare și asigurare.
- Dificil de vândut rapid la un preț bun.
- Nu generează dividende sau dobânzi.
Varianta 2: ETF-urile pe aur
Un ETF (Exchange-Traded Fund) pe aur este un fond care urmărește prețul aurului și se tranzacționează la bursă exact ca o acțiune. Nu deții aur fizic, dar valoarea investiției tale crește și scade odată cu prețul aurului.
Cum accesezi un ETF pe aur din România?
Bursa de Valori București (BVB) nu are momentan ETF-uri pe aur listate direct, dar le poți accesa prin brokeri online care oferă acces la burse europene (Frankfurt, Londra, Amsterdam). Exemple populare de ETF-uri pe aur:
- iShares Physical Gold ETC (IGLN) — listat la Londra, susținut de aur fizic.
- Invesco Physical Gold ETC (SGLD) — o altă opțiune europeană accesibilă.
- Xtrackers IE Physical Gold ETC — disponibil și pe piețe europene.
Brokeri precum XTB, Tradeville sau Interactive Brokers îți permit să cumperi astfel de instrumente din România.
Costuri reale — un exemplu orientativ
Investești 1.000 lei într-un ETF pe aur. Comisionul brokerului poate fi 0–0,5% per tranzacție. ETF-ul are un cost anual de administrare (TER) de aproximativ 0,12–0,25% pe an — deci pentru 1.000 lei, plătești circa 1,2–2,5 lei/an. Mult mai ieftin decât custodia unui lingou.
Avantaje
- Costuri mici de tranzacționare și administrare.
- Poți investi sume mici (chiar și echivalentul a 50–100 lei).
- Lichiditate ridicată — vinzi rapid la prețul pieței.
- Nu te preocupi de depozitare sau asigurare.
Dezavantaje
- Nu deții aur fizic — dacă brokerul sau emitentul ETF-ului intră în dificultate, există un risc (mic, dar real).
- Necesită un cont de brokeraj și cunoștințe de bază despre tranzacționare.
- Expunere valutară — ETF-urile sunt denominate în euro sau dolari, deci fluctuațiile EUR/RON sau USD/RON îți afectează randamentul în lei.
Aspecte fiscale în România
Indiferent de variantă, câștigurile din aur sunt impozabile ca venit din investiții. Regimul fiscal diferă în funcție de tipul de broker folosit:
- ETF-uri prin broker român (ex. XTB RO, Tradeville) — impozitul pe venit din investiții este reținut la sursă de broker. Cotele aplicabile sunt: 1% pentru dețineri peste 365 de zile și 3% pentru dețineri sub 365 de zile (în 2025); din 2026 cotele cresc la 3% respectiv 6%. Nu este necesară declararea separată la ANAF pentru aceste venituri (cotele se pot modifica — verifică legislația în vigoare).
- ETF-uri prin broker străin (ex. Interactive Brokers, eToro) — câștigurile se autodeclară prin Declarația Unică și se impozitează cu 10% pe câștigul net (cotele se pot modifica — verifică legislația în vigoare).
- Vânzarea aurului fizic — dacă generezi profit, acesta trebuie de asemenea declarat la ANAF ca venit din investiții.
- CASS (contribuția la sănătate) — se poate datora suplimentar, în funcție de totalul veniturilor din investiții față de plafoanele anuale. Se declară prin Declarația Unică.
- Consultă un contabil sau verifică ghidurile ANAF pentru situația ta specifică — regulile se pot modifica.
Aurul față de alte opțiuni românești
Dacă ești la început și vrei instrumente sigure, merită să compari aurul cu Titlurile de Stat Fidelis sau Tezaur — acestea oferă randamente fixe în lei, garantate de statul român, fără risc de piață. Aurul, în schimb, poate crește spectaculos sau poate stagna ani la rând. Nu este un instrument de randament garantat, ci unul de diversificare și protecție împotriva inflației.
Pe scurt
- Aurul fizic e potrivit dacă vrei să deții metal real, ai sume mai mari (minimum câteva mii de lei) și accepți costuri mai mari de cumpărare-vânzare și depozitare. Lingourile și monedele de investiție sunt scutite de TVA în UE.
- ETF-urile pe aur sunt mai eficiente ca costuri, mai lichide și accesibile de la sume mici — ideale pentru diversificare ușoară în portofoliu.
- Niciuna dintre variante nu generează venit pasiv (dobândă sau dividende).
- Câștigurile se impozitează — regimul fiscal depinde de brokerul folosit; informează-te la ANAF sau un contabil.
- Aurul e un instrument de diversificare, nu o soluție de îmbogățire rapidă. Specialiștii recomandă în general o pondere de 5–15% din portofoliu, nu mai mult.
- Acesta este un articol educativ, nu o recomandare de investiție personalizată.