Impozit pe bonus și prime angajat: cât rămâne net și ce declari la ANAF
Impozit bonus și prime angajat: pare un subiect simplu, dar funcționează după aceleași reguli ca salariul de bază, iar diferențele de tip — bonus de performanță, bonus de Crăciun sau primă de cumpărare a acțiunilor companiei — schimbă radical cât rămâne net în mână și cum se raportează totul corect. Mulți angajați văd suma brută a bonusului în contract sau în comunicarea de la HR, fac un calcul rapid și apoi rămân surprinși când vine reținerea pe salariu: din 5.000 lei brut „bonus de performanță" ajung uneori 2.925 lei net, pentru că peste contribuții se adaugă și impozitul pe venit de 10%.
În acest ghid îți arăt exact cum se calculează net din bonus pentru fiecare tip de stimulent, când reținerea pe salariu pentru bonusul angajat o face automat angajatorul prin statul de plată și când, dimpotrivă, o declarație unică pentru bonus și prime devine obligația ta personală — în special la primele de cumpărare și la bonusul de performanță primit în acțiuni sau de la o entitate din afara contractului tău de muncă. Vom acoperi atât bonusul angajat și reținerea din salariu, cât și primele de cumpărare și bonusul de performanță, cu praguri reale 2026, cote exacte, exemple numerice în lei și capcanele care îți pot aduce o notificare de la ANAF.
Regula de aur pe care trebuie să o reții din prima: orice sumă pe care o primești „în plus" de la angajatorul tău, indiferent că se numește bonus, primă, al 13-lea salariu sau tichet, este în principiu venit din salarii sau asimilat salariilor și se impozitează ca atare. Excepțiile (sumele neimpozabile) sunt puține, plafonate și foarte precise. Hai să le luăm pe rând.
Cum se impozitează un bonus obișnuit de la angajator
Bonusul de performanță, bonusul de proiect, al 13-lea salariu, prima de Paște sau de Crăciun plătită în bani — toate acestea sunt venit din salarii. Asta înseamnă că peste suma brută se aplică exact aceleași rețineri ca la salariul lunar:
- CAS (pensie) — 25% din brut;
- CASS (sănătate) — 10% din brut;
- Impozit pe venit — 10% aplicat după scăderea CAS și CASS.
Important: bonusul se cumulează cu salariul lunar în aceeași lună de plată. Nu există o „cotă specială de bonus". Tot ce primești în luna respectivă formează o singură bază de calcul, din care se scad contribuțiile și, dacă ai dreptul, deducerea personală.
Exemplu numeric: bonus de performanță 5.000 lei brut
Să presupunem că primești un bonus de performanță de 5.000 lei brut, separat de salariu, fără deducere personală aplicabilă pe această sumă (deducerea se aplică o singură dată pe baza lunară, iar aici izolăm doar bonusul pentru claritate):
- CAS 25% × 5.000 = 1.250 lei;
- CASS 10% × 5.000 = 500 lei;
- Bază impozabilă = 5.000 − 1.250 − 500 = 3.250 lei;
- Impozit 10% × 3.250 = 325 lei;
- Net în mână = 5.000 − 1.250 − 500 − 325 = 2.925 lei.
Cu alte cuvinte, dintr-un bonus brut de 5.000 lei rămâi cu 2.925 lei, adică aproximativ 58,5%. Restul de circa 41,5% se duce în contribuții și impozit. Acesta este motivul pentru care, când negociezi un bonus, are sens să întrebi clar dacă suma comunicată este „brut" sau „net" — diferența este uriașă.
Regula bună de memorat: din orice bonus brut în bani de la angajator îți rămâne net aproximativ 58,5% (mai exact 0,585 din brut, în condiții standard, fără deducere și fără plafonări speciale). Deci, ca să ai 3.000 lei net din bonus, trebuie negociat un brut de aproximativ 5.130 lei.
Bonus de Crăciun: ce parte poate fi neimpozabilă
Aici apare prima diferență importantă față de bonusul de performanță. Codul fiscal prevede un plafon de cadouri neimpozabile pentru anumite ocazii speciale, printre care Crăciunul (alături de Paște, 8 Martie și 1 Iunie pentru copiii salariaților).
Pragul neimpozabil este de 300 lei de persoană, pentru fiecare dintre aceste ocazii. Asta înseamnă că, dacă angajatorul îți oferă cu ocazia Crăciunului un cadou (în bani sau tichete cadou) de până la 300 lei, acea sumă nu se impozitează deloc — nici CAS, nici CASS, nici impozit. Pentru un cadou de Crăciun pentru copilul tău minor se aplică încă un plafon separat de 300 lei.
Capcana esențială: plafonul de 300 lei nu transformă întregul „bonus de Crăciun" în venit neimpozabil. Doar primii 300 lei sunt scutiți; tot ce depășește pragul se impozitează integral ca salariu.
Exemplu: „bonus de Crăciun" de 1.000 lei sub formă de tichete cadou
- Primii 300 lei — neimpozabili (0 rețineri);
- Restul de 700 lei — venit din salarii: CAS 25% = 175 lei, CASS 10% = 70 lei, bază 455 lei, impozit 10% = 45,5 lei;
- Din porțiunea impozabilă de 700 lei rămâi net cu aproximativ 409,5 lei;
- Total net din „bonusul" de 1.000 lei: 300 + 409,5 = 709,5 lei.
De reținut: dacă angajatorul a depășit deja plafonul de 300 lei pe alte ocazii din același an (de exemplu ți-a dat tichete de Paște de 300 lei), pragul de Crăciun rămâne separat — fiecare ocazie are propriul plafon de 300 lei. Dar dacă pe aceeași ocazie ai primit mai mult, surplusul este impozabil.
Prima de cumpărare / bonus în acțiuni: aici se complică declarația
Aceasta este zona în care apare cea mai mare confuzie și cele mai multe greșeli la ANAF. „Primă de cumpărare" și „bonus de performanță în acțiuni" pot însemna lucruri diferite, iar tratamentul fiscal depinde de mecanism.
1. Acțiuni primite gratuit sau cu discount (plan tip RSU / stock options)
Tot mai multe companii, în special cele cu acționariat străin, oferă angajaților acțiuni gratuite (RSU) sau opțiuni pe acțiuni (stock options) ca bonus. Aici trebuie să separi două momente distincte:
- Momentul primirii / exercitării (vesting): avantajul în natură — diferența dintre valoarea de piață a acțiunilor și ce ai plătit tu efectiv — este, în regula generală, venit din salarii și se impozitează ca atare (CAS, CASS, impozit 10%).
- Excepția importantă pentru stock options „calificate": Codul fiscal prevede că, pentru planurile de stock option care îndeplinesc condițiile legale (perioadă minimă între acordare și exercitare etc.), avantajul nu se impozitează la momentul acordării sau exercitării. Impozitarea se mută la momentul vânzării acțiunilor.
- Momentul vânzării acțiunilor: când vinzi, câștigul (preț de vânzare minus cost de achiziție) este câștig din investiții / transfer de titluri, nu salariu.
Aici intervine Declarația Unică. Dacă vinzi acțiunile printr-un broker străin (cazul tipic la planurile companiilor multinaționale), nu există un intermediar român care să-ți rețină impozitul automat. Obligația de a declara câștigul și de a plăti impozitul îți revine ție personal, prin Declarația Unică.
2. Cote de impozitare pe câștigul din vânzarea acțiunilor (2026)
La transferul titlurilor printr-un intermediar (broker), impozitul este reținut la sursă cu cote reduse, în funcție de perioada de deținere:
- 1% pentru titlurile deținute mai mult de 365 de zile;
- 3% pentru titlurile deținute cel mult 365 de zile.
Atenție însă: aceste cote reduse (1% / 3%) se aplică prin intermediari rezidenți în România (de exemplu un broker autorizat din România, BVB). Dacă acțiunile sunt vândute printr-un broker din afara României care NU calculează și reține impozitul român, câștigul se declară prin Declarația Unică, iar impozitul aplicabil este de regulă 10% pe câștigul net anual, nu cota redusă de 1%/3%.
3. CASS pe câștigul din investiții
Pe lângă impozit, dacă totalul veniturilor tale din investiții, chirii, activități independente etc. depășește anumite plafoane raportate la salariul minim, datorezi și CASS (10%), plafonată pe tranșe. În 2026, plafoanele se calculează la 6, 12 și 24 de salarii minime brute. Practic, dacă din vânzarea acțiunilor de la planul de bonus realizezi un câștig consistent, e foarte probabil să intri într-o tranșă de CASS — și aceasta se declară tot prin Declarația Unică.
Tabel mental: cine reține impozitul și unde se declară
- Bonus de performanță în bani → angajatorul reține tot (CAS, CASS, impozit) pe statul de plată. Tu nu declari nimic.
- Bonus de Crăciun / cadou până la 300 lei → neimpozabil, nimic de reținut, nimic de declarat.
- Bonus de Crăciun peste 300 lei → surplusul reținut de angajator pe salariu. Tu nu declari.
- Acțiuni primite ca bonus (avantaj impozabil la vesting) → de regulă reținut de angajator ca salariu. Tu nu declari acea parte.
- Vânzarea acțiunilor printr-un broker român → impozit 1%/3% reținut la sursă. Tu nu declari (e final).
- Vânzarea acțiunilor printr-un broker străin → tu declari prin Declarația Unică, impozit 10% + eventual CASS.
- Bonus primit de la o altă entitate decât angajatorul tău (ex. de la firma-mamă din străinătate, fără reținere în RO) → tu declari prin Declarația Unică.
Cum se declară bonusul și primele în Declarația Unică, pas cu pas
Declarația Unică (formularul 212) se depune online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV) de pe site-ul ANAF, până la 25 mai a anului următor celui în care ai obținut venitul. Pentru veniturile din 2025 se depune până la 25 mai 2026; pentru cele din 2026, până la 25 mai 2027.
- Autentifică-te în SPV (cu certificat digital sau credențiale ANAF) și deschide formularul Declarație Unică.
- Selectează capitolul de venituri realizate în anul de raportare (nu estimate).
- Pentru câștigul din acțiuni vândute prin broker străin, alege categoria „Câștiguri din transferul titlurilor de valoare". Completează câștigul net (vânzări minus achiziții minus comisioane).
- Pentru un bonus în bani primit din străinătate fără reținere, alege „Venituri din străinătate" de natură salarială și completează suma brută încasată.
- Atașează documentele justificative: rapoartele de tranzacții de la broker, dovada cursului valutar BNR de la data fiecărei tranzacții (sumele în valută se convertesc în lei la cursul BNR din ziua operațiunii).
- Verifică CASS: bifează secțiunea de contribuție de sănătate dacă totalul veniturilor extrasalariale depășește plafonul anual.
- Calculează și plătește impozitul (10%) și eventual CASS până la termenul de 25 mai. Sistemul îți generează suma de plată.
Greșeli frecvente care îți aduc probleme cu ANAF
- Crezi că „bonusul a fost deja impozitat de firmă" și nu mai declari nimic. Valabil doar pentru bonusurile plătite prin statul de plată din România. Acțiunile vândute prin broker străin și bonusurile primite direct din străinătate NU sunt reținute automat — obligația e a ta.
- Confunzi cota de 1% cu cea de 10%. Cota redusă 1%/3% e doar pentru intermediari din România. Prin broker străin declarat în Declarația Unică, impozitul e 10%.
- Nu folosești cursul BNR corect. Fiecare tranzacție în valută se convertește la cursul BNR din ziua respectivă, nu la un curs mediu „de aproximare".
- Tratezi tot bonusul de Crăciun ca neimpozabil. Doar primii 300 lei pe ocazie sunt scutiți; restul e impozitat integral.
- Uiți de CASS pe câștigul din investiții. Un câștig mare din vânzarea acțiunilor te poate băga într-o tranșă de CASS pe care o datorezi separat.
- Ratezi termenul de 25 mai. Depunerea cu întârziere atrage penalități și dobânzi de întârziere.
Checklist de acțiune
- Întreabă HR-ul dacă bonusul comunicat este brut sau net — folosește regula „net ≈ 58,5% din brut" pentru bonusurile în bani.
- Pentru bonusul de Crăciun, verifică dacă firma a încadrat primii 300 lei ca neimpozabili.
- Dacă primești acțiuni ca bonus, cere-i companiei documentul care arată dacă avantajul a fost deja impozitat ca salariu la vesting.
- Păstrează TOATE rapoartele de tranzacții de la broker și notează cursul BNR la fiecare vânzare.
- Marchează în calendar 25 mai ca termen pentru Declarația Unică, dacă ai venituri din străinătate sau câștiguri de la broker străin.
- Dacă ai câștiguri din investiții semnificative, calculează din timp dacă datorezi CASS și pune banii deoparte.
- La sume mari sau planuri complexe de acțiuni, consultă un expert contabil — o eroare în Declarația Unică costă mai mult decât onorariul.
Pe scurt: bonusul de performanță în bani este simplu (firma reține tot, tu nu declari nimic), bonusul de Crăciun are o fereastră neimpozabilă de 300 lei pe ocazie, iar primele și bonusurile sub formă de acțiuni sunt zona în care apare obligația ta personală de a depune Declarația Unică. Diferența între a ști asta și a o ignora poate fi diferența între un calcul corect și o notificare de la ANAF cu penalități.