Educație · 🌍 Economie · 5 min citire

Ce este Euribor și pe cine afectează

Ce este, de fapt, Euribor?

Euribor (Euro Interbank Offered Rate) este rata medie a dobânzii la care băncile din zona euro se împrumută reciproc pe piața interbancară. Cu alte cuvinte, este prețul pe care îl plătesc băncile între ele atunci când își cedează temporar lichidități.

Această rată este calculată și publicată zilnic de către EMMI (European Money Markets Institute) și există în mai multe variante, în funcție de scadență: Euribor la 1 săptămână, 1 lună, 3 luni, 6 luni și 12 luni. Cea mai folosită în contractele de credit din România este Euribor la 3 luni și Euribor la 6 luni.

Cum funcționează în practică?

Euribor nu este o dobândă fixată de o singură instituție, ci rezultă dintr-un sondaj realizat zilnic în rândul unui panel de bănci europene de prim rang. Fiecare bancă raportează la ce rată ar fi dispusă să se împrumute de la o altă bancă. Se elimină valorile extreme, iar media celorlalte devine Euribor-ul zilei.

Banca Centrală Europeană (BCE) influențează indirect Euribor prin deciziile sale de politică monetară: când BCE crește dobânda de referință, Euribor tinde să urce. Când BCE o scade, Euribor urmează aceeași direcție, de regulă în câteva săptămâni.

Ce legătură are Euribor cu România?

România nu face parte din zona euro, iar Banca Națională a României (BNR) stabilește propria rată de politică monetară în lei. Totuși, Euribor afectează direct sau indirect milioane de români, prin mai multe canale:

Euribor vs. IRCC – care e diferența?

Pentru creditele în lei, rata de referință folosită în România este IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor), calculat de BNR pe baza tranzacțiilor interbancare în lei din trimestrul anterior. IRCC este echivalentul românesc al Euribor, dar funcționează exclusiv pentru moneda națională.

Dacă ai un credit ipotecar în lei luat după 2019, rata ta variabilă este legată de IRCC, nu de Euribor. Dacă ai un credit în euro, ești expus direct la Euribor.

Un exemplu concret

Exemplu ilustrativ: Să presupunem că în 2021 ai contractat un credit ipotecar de 60.000 euro pe 25 de ani, cu dobânda variabilă de tip Euribor 6 luni + 2,5%. La acel moment, Euribor 6 luni era negativ (–0,5%), deci dobânda totală era de 2%. Rata lunară era aproximativ 254 euro.

În 2023, Euribor 6 luni a urcat la aproape 4%, iar dobânda totală a ajuns la 6,5%. Aceeași rată lunară a sărit la aproximativ 400 euro – o creștere de peste 57% față de 2021, fără ca suma împrumutată să se fi modificat.

Acest scenariu s-a întâmplat real pentru zeci de mii de debitori din România și din toată Europa.

De ce a crescut atât de mult Euribor după 2022?

Timp de aproape un deceniu, Euribor a stat la valori negative sau aproape de zero. BCE menținea dobânzile la minimum pentru a stimula economia europeană. Odată cu explozia inflației din 2022 (cauzată parțial de criza energetică și de efectele pandemiei), BCE a început să crească agresiv dobânzile, iar Euribor a urmat: de la –0,5% la începutul lui 2022 la peste 4% în 2023.

Din 2024, BCE a început să reducă treptat dobânzile, iar Euribor a coborât și el, oferind o oarecare respirație debitorilor cu credite variabile în euro.

Cine este cel mai expus în România?

Persoanele cu credite în lei legate de IRCC sau cu dobânzi fixe nu sunt afectate direct de variațiile Euribor.

Ce poți face dacă ești expus la Euribor?

Aceasta nu este o recomandare financiară, ci o trecere în revistă a opțiunilor pe care le poți analiza împreună cu banca sau un consilier autorizat ASF:

Pe scurt

Euribor este rata dobânzii la care băncile europene se împrumută între ele și servește drept referință pentru milioane de credite în euro din întreaga Europă, inclusiv din România. Când Euribor crește, rata lunară a creditelor variabile în euro crește automat. Când scade, debitorii respiră mai ușor. Dacă ai un credit în lei, rata ta depinde de IRCC, nu de Euribor – dar evoluțiile din zona euro influențează indirect și piața bancară românească. Înțelegerea acestui mecanism te ajută să iei decizii mai bune atunci când contractezi sau refinanțezi un împrumut.

⚠️ Conținut educativ, nu sfat de investiții. Pentru decizii financiare consultă un specialist autorizat.

← Toate articolele