Cum economisești la asigurări fără să rămâi descoperit
De ce ajungem să plătim prea mult la asigurări
Mulți români plătesc prime de asigurare mai mari decât ar trebui — nu din lipsă de opțiuni, ci din lipsă de informație. Polițele se reînnoiesc automat, ofertele nu se compară, iar clauzele contractuale rămân necitite. Rezultatul: cheltuieli inutile care ar putea alimenta un fond de urgență sau economii la Tezaur.
Vestea bună este că poți reduce costurile cu asigurările fără să renunți la protecție. Cheia este să înțelegi ce cumperi și să fii activ în alegerile pe care le faci.
Pasul 1: Separă asigurările obligatorii de cele opționale
În România există asigurări pe care legea te obligă să le ai și asigurări pe care le cumperi din proprie inițiativă. Confuzia dintre ele costă bani.
- RCA (Răspundere Civilă Auto) — obligatorie prin lege pentru orice vehicul înmatriculat. Prețul este reglementat parțial de ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară), dar variază semnificativ între asigurători.
- PAD (Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor) — obligatorie pentru locuințe, cu o primă anuală fixă stabilită de lege (în prezent 20 EUR echivalent în lei pentru construcții de categoria A și 10 EUR pentru categoria B).
- CASCO, asigurarea de viață, asigurarea de sănătate — opționale. Utile în anumite situații, dar nu obligatorii.
Odată ce știi ce ești obligat să ai, poți evalua cu cap ce merită adăugat și ce este vânzare agresivă.
Pasul 2: Compară ofertele — nu reînnoi automat
Cea mai simplă metodă de a economisi la asigurări este să nu accepți prima ofertă. Piața RCA din România, supravegheată de ASF, include zeci de asigurători autorizați, iar diferența de preț pentru aceeași mașină poate fi de 30–50%.
Exemplu ilustrativ: Pentru un șofer de 35 de ani cu un autoturism de clasă medie înmatriculat în București, RCA poate varia între 800 și 1.400 de lei pe an, în funcție de asigurător și de istoricul de daune. Comparând trei oferte, același șofer poate economisi 400–600 de lei anual — bani care pot merge direct într-un depozit bancar sau într-un bon Fidelis.
Există platforme online care agregă oferte de la mai mulți asigurători autorizați ASF. Folosește-le ca punct de plecare, nu ca decizie finală — citește întotdeauna condițiile contractuale.
Pasul 3: Înțelege franciza și cum te protejează (sau nu)
La asigurările CASCO sau de locuință, un element cheie este franciza — suma pe care o suporți tu în caz de daună înainte să intervină asiguratorul. Cu cât franciza este mai mare, cu atât prima lunară este mai mică.
Exemplu ilustrativ: O poliță CASCO cu franciză zero poate costa 2.000 de lei/an. Aceeași poliță cu o franciză de 500 de lei poate costa 1.400 de lei/an. Dacă în 3 ani nu ai niciun accident, ai economisit 1.800 de lei — mai mult decât franciza. Dacă ai un singur incident mic, tot ești aproximativ pe zero.
Logica este simplă: asigurarea are sens pentru riscuri mari și rare, nu pentru zgârieturi minore pe care le poți acoperi singur dintr-un fond de urgență.
Pasul 4: Evită supraasigurarea
Supraasigurarea înseamnă să plătești pentru protecție pe care fie nu o vei folosi niciodată, fie o ai deja din altă sursă.
- Dacă ai deja o asigurare de sănătate prin angajator, o a doua poliță privată poate acoperi aceleași riscuri. Verifică ce include fiecare înainte să plătești de două ori.
- Dacă mașina ta are o valoare de piață mică (sub 10.000–15.000 de lei), CASCO s-ar putea să nu fie justificat economic — prima anuală poate reprezenta 10–15% din valoarea vehiculului.
- Asigurările de viață atașate creditelor imobiliare sunt uneori mai scumpe dacă le cumperi direct de la bancă. Ai dreptul să aduci propria poliță de la un asigurător extern, cu condiția să acopere riscurile solicitate de bancă.
Pasul 5: Folosește economiile pentru a construi un tampon propriu
Unul dintre principiile de bază ale educației financiare este că asigurarea nu înlocuiește economiile — ele funcționează împreună. Un fond de urgență de 3–6 salarii nete te poate proteja împotriva cheltuielilor neprevăzute mici, reducând nevoia de polițe cu franciză zero sau de asigurări pentru riscuri minore.
Banii economisiți la prime pot fi direcționați spre:
- Depozite bancare — cu dobânzi influențate de indicatorul IRCC și de politica BNR
- Titluri de stat Fidelis sau Tezaur — instrumente de economisire emise de statul român, accesibile persoanelor fizice
- Pilonul III de pensii — cu deductibilitate din baza impozabilă de până la 400 EUR/an (cotele se pot modifica — verifică legislația în vigoare)
Ce să verifici înainte să semnezi orice poliță
- Asiguratorul este autorizat de ASF? (verificabil pe site-ul oficial asfromania.ro)
- Ce riscuri sunt incluse și ce riscuri sunt excluse explicit?
- Care este suma asigurată și corespunde ea valorii reale a bunului?
- Ce documente ai nevoie în caz de daună și care este termenul de plată al despăgubirii?
- Există clauze de reînnoire automată și la ce preț?
Pe scurt
Economisirea la asigurări nu înseamnă să renunți la protecție — înseamnă să plătești corect pentru ceea ce ai nevoie cu adevărat. Compară ofertele de la asigurători autorizați ASF, înțelege mecanismul franciței, evită supraasigurarea și direcționează diferența spre economii reale. O decizie informată la reînnoirea anuală a polițelor poate elibera câteva sute de lei pe an — bani care, investiți constant, fac diferența în timp.