Datorii și divorț: cine plătește creditul comun după despărțire
Te desparți de partener, semnați actele, fiecare pleacă în direcția lui. Problema? Rata la creditul ipotecar nu pleacă nicăieri. Mulți români descoperă pe pielea lor că divorțul nu te scapă de bancă: hotărârea judecătorească împarte casa, dar contractul de credit rămâne intact până când banca acceptă altceva. Iar dacă fostul partener nu mai plătește, banca poate veni după tine pentru toată rata, nu pentru jumătate.
Asta nu e o portiță rară. E regula. Hai să vedem exact ce spune legea în 2026 și cum eviți să rămâi singur cu o rată pe care nu o mai poți duce.
Regimul matrimonial decide de la cine pornește totul
Înainte să discutăm despre credit, contează cum v-ați căsătorit. În România există trei regimuri matrimoniale, conform Codului Civil:
- Comunitatea legală – regimul implicit, dacă nu ați semnat nimic special la notar. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt comune, indiferent pe numele cui apar în acte.
- Separația de bunuri – fiecare soț rămâne proprietar exclusiv pe ce cumpără individual; necesită convenție matrimonială autentificată la notar.
- Comunitatea convențională – o variantă personalizată, tot prin convenție notarială.
Majoritatea cuplurilor sunt la comunitate legală fără să fi ales-o explicit. În acest regim, un credit luat în timpul căsătoriei pentru locuință sau pentru cheltuielile familiei este, de regulă, o datorie comună.
Ce spune Codul Civil despre datoriile comune
Articolul 351 din Codul Civil enumeră limitativ datoriile comune ale soților: obligații pentru conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune, obligații contractate împreună de soți și obligații pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei. În regimul comunității legale, datoriile proprii sunt regula, iar cele comune excepția – dar creditul ipotecar pentru casa familiei intră fix în categoria celor comune.
La lichidarea comunității (partajul), conform articolului 357, fiecare soț își ia mai întâi bunurile proprii, apoi se împart bunurile comune și se sting datoriile. Cota fiecăruia se stabilește după contribuția la dobândirea bunurilor și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut contribuții egale – adică 50/50.
Partea pe care nimeni nu ți-o spune: banca nu e parte în divorțul tău
Aici se rupe filmul pentru cei mai mulți. Hotărârea de divorț și actul de partaj produc efecte între tine și fostul partener. Față de bancă, însă, nu schimbă nimic.
Dacă ați luat creditul împreună, sunteți codebitori solidari. În termeni simpli: fiecare dintre voi răspunde pentru întreaga datorie, nu pentru jumătate. Banca are dreptul legal să ceară plata integrală a ratei de la oricare dintre voi, fără să-i pese:
- de înțelegerea voastră privată („tu plătești, că rămâi tu în casă");
- de cine locuiește efectiv în apartament;
- de hotărârea de divorț sau de actul de partaj.
Exemplu concret: ai un credit ipotecar cu rata de 2.400 lei pe lună, luat împreună cu fostul soț. La partaj, instanța decide că apartamentul îi revine lui, cu obligația să plătească creditul. El nu mai plătește trei luni. Banca te sună pe tine și îți cere toți cei 7.200 lei restanți, plus penalități. Legal, ești obligat să plătești. Apoi te poți întoarce împotriva fostului partener printr-o acțiune în regres – dar asta înseamnă încă un proces, timp și avocat, în timp ce datoria îți strică scorul la Biroul de Credit.
Cele patru variante reale pentru creditul comun
1. Continuați să plătiți împreună
Rămâneți amândoi codebitori, păstrați coproprietatea, împărțiți rata. Simplu pe hârtie, riscant în practică: dacă unul nu plătește, banca vine după celălalt. Funcționează doar dacă există încredere reală și o înțelegere scrisă clară între voi.
2. Unul preia integral casa și creditul
Soțul care primește apartamentul preia și obligația de plată. Esențial: ai nevoie de acordul băncii. Contractul nu se poate modifica unilateral, oricât de clar ar fi decis instanța la partaj. Banca verifică dacă cel care rămâne are venituri suficiente să ducă singur rata.
Tehnic, scoaterea unui codebitor se face printr-o novație prin schimbare de debitor sau printr-o refinanțare pe numele unei singure persoane. Banca reevaluează gradul de îndatorare la noile condiții. Dacă cel rămas singur nu mai îndeplinește criteriile de venit, banca poate refuza – și atunci rămâneți blocați amândoi în contract.
3. Refinanțare pe numele unuia singur
O variantă des folosită: cel care păstrează casa contractează un credit nou, individual, cu care stinge creditul comun. Practic, devine singurul debitor față de o bancă (poate aceeași, poate alta). Depinde tot de venitul lui și de gradul de îndatorare admis.
4. Vindeți și împărțiți
Cea mai curată soluție când niciunul nu poate duce singur rata: vindeți locuința, stingeți creditul din preț și împărțiți ce rămâne proporțional cu cotele. Datoriile legate de bunul comun se acoperă din prețul vânzării.
Cum faci, pas cu pas, ca să nu rămâi singur cu rata
- Mergi la bancă ÎNAINTE de a finaliza partajul. Întreabă explicit ce variante de modificare a contractului acceptă și ce venituri cere pentru ca unul singur să preia creditul. Nu te baza pe ce decide doar instanța – banca are ultimul cuvânt asupra contractului.
- Cere o simulare de refinanțare individuală. Vezi dacă, pe venitul tău (sau al fostului partener), creditul trece singur. Verifică gradul de îndatorare admis pe bnr.ro, fiindcă plafoanele de îndatorare pot diferi în funcție de tipul creditului și de regulile în vigoare.
- Pune totul în scris la partaj. Stabilește clar cine plătește, în ce cotă și ce se întâmplă dacă unul nu mai achită. Un act de partaj la notar sau prin hotărâre judecătorească îți dă temei pentru acțiunea în regres.
- Nu te baza pe „înțelegerea verbală". Pentru bancă, o promisiune între voi nu există. Doar modificarea efectivă a contractului te scoate de codebitor.
- Verifică-ți raportul la Biroul de Credit. Atât timp cât ești codebitor, orice întârziere a fostului partener îți afectează scorul și capacitatea de a lua un credit nou.
- Consultă un avocat de dreptul familiei. Pentru sume mari și situații tensionate, costul unei consultații e neglijabil față de riscul de a plăti singur ani la rând.
Și creditele de nevoi personale?
Aceeași logică. Dacă ați luat împreună un credit de consum în timpul căsătoriei pentru cheltuieli ale familiei, este datorie comună și răspundeți amândoi. Dacă unul a luat singur un credit, fără legătură cu nevoile familiei, în principiu rămâne datorie proprie – dar dovada contează, iar litigiile pe acest subiect sunt frecvente.
Concluzia practică
Divorțul împarte bunurile, dar nu rupe contractul cu banca. Atât timp cât figurezi ca debitor, ești pe cârlig pentru toată rata, indiferent de cine stă în casă. Singura cale sigură să scapi este să modifici efectiv contractul de credit – prin preluare, novație, refinanțare sau vânzare – cu acordul băncii. Tratează banca drept o parte separată de fostul partener, rezolvă creditul în paralel cu divorțul, nu după, și pune fiecare înțelegere pe hârtie.
Pentru regulile exacte privind regimurile matrimoniale și datoriile comune, verifică textul Codului Civil (art. 339–359) pe surse oficiale, iar pentru gradul de îndatorare consultă bnr.ro. Pentru cazul tău concret, un avocat de dreptul familiei îți spune ce variantă te costă cel mai puțin.